Controversatul tratat ACTA presupune formarea unei poliţii a Internetului care să urmărească utilizatorii 24 de ore din 24 şi pedepsirea acestora prin blocarea accesului la Internet sau prin plata unor despăgubiri.
ACTA este foarte des comparat cu proiectul de lege american SOPA. Actul în sine conţine multe lucruri pozitive, însă lasă loc multor abuzuri. Spre exemplu, este vorba de dreptul de a se verifica dacă tot ce există pe un calculator sau pe un mobil este licenţiat. În esenţă, lucrul ăsta nu este un lucru rău. Însă, pe acest pretext o autoritate poate să-mi intre în telefon sau în calculatorul, fără un mandat din partea unui magistrat", a oferit specialistul în comunicare new media un exemplu clar.
România este printre statele care a semnat deja o înţelegere în aceste sens, însă lucrurile nu sunt atât de dramatice şi atât de ireversibile pe cât ar putea să pară. Adică este vorba de un acord de principiu pe începerea dezbaterii pe acest subiect. În Parlamentul European, în luna mai, va fi trimisă o primă formă a acestui acord. Va exista probabil o primă dezbatere foarte intensă, după care va fi trimis către fiecare ţară pentru a fi ratificat de parlamente", a explicat Stanca paşii prin care ACTA ar trebui să treacă pentru a deveni realitate, adăugând că este foarte important ca oamenii să se informeze corect vizavi de riscurile acestui proiect şi să-şi formuleze o părere avizată.
Asa cum putem afla din lucrarea “Statul Atenian” a lui Aristotel, a fost o vreme in care Solon introdusese in randul delictelor politice si neparticiparea “din indiferenta sau tembelism” a cetatenilor la viata cetatii. Cel gasit vinovat urma “sa fie despuiat de onoruri si scos din randul cetatenilor”.
Este interesant modul in care Solon a gandit aceasta problema. Democratia participativa presupune anumite atributii pe care cetateanul trebuie sa le exercite pentru ca aceasta forma de guvernare sa nu fie pusa in pericol. Optiunea politica a fiecarui individ in parte este foarte importanta pentru formarea unei majoritati care sa confere guvernantilor autoritatea de a lua decizii si in acelasi timp de a le putea justifica prin increderea conferita de actul electoral. Fara aceasta optiune general manifestata nu ar mai putea fi invocata ca justificare a unor decizii mai mult sau mai putin corecte regula majoritatii. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii in fata societatii civile. De aceea, cetateanului i se ofera anumite drepturi si libertati individuale pe care, insa, daca nu le foloseste, statul isi aroga dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar si conditia de simplu cetatean. Este o viziune aparte in ceea ce priveste conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvantului, dar nu exista libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Aceasta ingradire poate duce in final la obstructionarea si anularea tuturor celorlalte libertati. Practic cetateanului atenian i se impunea sa-si exercite drepturile democratice, in caz contrar autoritatea statala avand posibilitatea de a anula aceste drepturi.
Controversatul tratat ACTA presupune formarea unei poliţii a Internetului care să urmărească utilizatorii 24 de ore din 24 şi pedepsirea acestora prin blocarea accesului la Internet sau prin plata unor despăgubiri.
